Piesa 01
Dacă m-aţi vedea aţi putea observa un om de treizeci de ani îmbrăcat într-un trenci, gata de plecare pe uşa biroului meu din rue Bombardier, colţ cu rue Sarasin. Sunt o persoană activă, nervoasă, cu o bună mobilitate. Mă numesc Eugène Mosqua, sunt atât de înalt cât mi-a permis natura, adică am rămas la un metru şaptezeci şi opt şi n-am reuşit să depăşesc această înălţime nici când am fost întins pe patul lui Procust. Cine m-a întins? Prunelle, iubita mea de două luni. Nu-nu, ea nu are două luni, suntem împreună de două luni. „Bună ziua domnule Prissac. Mă iertaţi sunt foarte grăbit şi nu vă pot răspunde la întrebare.” Nu-i răspund domnului Prissac fiindcă este grozav de plictisitor, vorbeşte mult şi imprecis. Acum mă puteţi vedea în oglindă, am prins micro-camera în mijl...